Depărtare
Cu mine să te iau? Prea mult n-ar fi.
Sau poate e destul ceea ce pare?
Nu plec să uit. Plec pentru a privi
Iubirea ta, din altă depărtare.
Dă-mi voie să nu-ți spun c-am să revin
La hanul despărțirilor depline,
Să umplu cupa cu un alt destin
Și s-o golesc până ajung la tine.
Să nu mă chemi aproape până nu
Se va sfârși această rânduire!
Îți voi mai scrie, uneori, dar tu
Să te prefaci că nu îmi dai de știre.
Mă vei striga cum, poate, nu voi ști,
Cu vorbe-n vânt sau clipe desfrânate,
Dar nu te-oi lua cu mine nici de-ar fi
Să-mi amintești că plec destul, din toate!
Și nu mai încerca a nărui
Înstrăinarea, șoaptă călătoare!
Nu plec să uit, ci pentru a privi
Cu ochii depărtării... cum se moare...
[ Ascultă cântecul pe aceste versuri > AICI < ]
